Percheziția: 9 întrebări și răspunsuri

Autor: Vladislav Roșca, avocat, Casa de avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”

Orice persoana are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale, drept garantat de art. 8 §1 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) și Constituția Republicii Moldova.

Cu toate acestea, legea admite ingerință în dreptul persoanei în scopul asigurării interesului general al societății – ocrotirea ordinii publice și lupta cu criminalitatea. În acest sens, legiuitorul a reglementat prin norme imperative posibilitatea efectuării percheziției în calitate de acțiune procesuală efectuată prin constrângere, fără a avea voința sau acordul persoanei implicate. Totuși, când și cum legea permite ingerința în dreptul persoanei la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale?

Percheziția poate fi efectuată doar după pornirea urmăririi penale sau a procesului contravențional. Pentru a efectua percheziția este necesară emiterea unei ordonanțe motivate a organului de urmărire penală (hotărâri motivate a organului de constatare a contravențiilor) și numai cu autorizarea judecătorului de instrucție (instanței de judecată). Copia actului procesual de dispunere a percheziției se înmânează obligatoriu până la începerea acțiunii, sub semnătură, persoanei la care se efectuează percheziția. Acesta trebuie să conțină date cu privire la obiectele sau documentele căutate, locul și/sau persoana care urmează a fi supusă percheziției.

Poate fi efectuată percheziția fără autorizarea judecătorului?

Drept excepție de la regula menționată mai sus, legiuitorul a reglementat posibilitatea efectuării percheziției în lipsa autorizației judecătorului de instrucție, în cazul contravențiilor/infracțiunilor flagrante sau în cazuri care nu suferă amânare. În astfel de situații, percheziția poate fi efectuată doar în temeiul ordonanței motivate a organului de urmărire penală, urmând ca imediat după finalizarea percheziției, dar nu mai târziu de 24 de ore de la finalizare, judecătorului de instrucție să-i fie prezentate materialele obținute în urma percheziției efectuate cu indicarea motivelor acesteia. Judecătorul de instrucție verifică legalitatea percheziției efectuate și, după caz, constată legalitatea acesteia, sau, prin încheiere motivată, recunoaște percheziția ca fiind ilegală.

Care este necesitatea percheziției?

Scopul percheziției este căutarea, descoperirea și ridicarea de instrumente ce au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace la săvârșirea contravenției/infracțiunii, obiecte și valori dobândite de pe urma contravenției/infracțiunii, precum și alte obiecte sau documente care ar putea avea importanță pentru procesul contravențional/cauza penală și care nu pot fi obținute prin alte procedee probatorii. Percheziția se poate efectua și în scopul descoperirii unor persoane căutate, a unor cadavre etc. Pentru a exista temei de efectuare a percheziției, trebuie să existe probe sau să rezulte din materialele activității speciale de investigații o presupunere rezonabilă că într-o anumită încăpere ori într-un alt loc sau la o anumită persoană se pot afla obiectele, documentele sau persoanele menționate mai sus.

Percheziția se efectuează în prezența persoanei? Ce se întâmplă dacă te-ai trezit cu organele de drept la ușă, iar avocatul pe care-l cunoști și în care ai încredere este ocupat?

La efectuarea percheziției trebuie să fie asigurată prezența persoanei la care se face percheziție sau a unor membri adulți ai familiei acestuia, ori a celor care reprezintă interesele persoanei în cauză. Dacă prezența acestor persoane este imposibilă, se invită reprezentantul autorității executive a administrației publice locale (reprezentantul primăriei).

Dacă persoana la care se efectuează percheziția solicită prezența apărătorului, efectuarea percheziției nu începe, sau dacă a început se întrerupe până la prezentarea acestuia, dar nu mai mult decât pentru 2 ore. Aici să aveți mare atenție, legiuitorul a acordat dreptul persoanei să fie asistată de un apărător la efectuarea percheziției doar la solicitarea expresă a acesteia.

Organul de urmărire penală are obligația să comunice persoanei percheziționate acest drept, dar nu are obligația să propună acest lucru. De cele maid ese ori, din cauza lipsei de cunoștințe juridice a persoanei, organul de urmărire penală începe și efectuează percheziția în lipsa apărătorului, pentru a evita obiecțiile din partea acestuia la actele procesuale premergătoare percheziției sau la acțiunile persoanelor în cadrul efectuării percheziției. Practic, în majoritatea cazurilor organul de urmărire penală motivează eventuala lipsă a apărătorului prin lipsa solicitării în acest sens din partea persoanei supuse percheziției.

Totodată, legiuitorul și în această situație a reglementat, în calitate de excepție, posibilitatea efectuării percheziției în lipsa apărătorului, chiar dacă a parvenit o astfel de solicitare din partea persoanei la care se efectuează percheziția. Efectuarea percheziției fără a asigura prezența apărătorului este posibilă în caz de urgență, determinată de riscul de pierdere, alterare sau distrugere a probelor ori de pericol pentru siguranța persoanei la care se face percheziția sau a altor persoane.

Poate fi efectuată percheziția pe timp de noapte?

În toate situațiile, cu excepția delictului flagrant, percheziția poate fi efectuată doar în timpul zilei. Percheziția pe timp de noapte este interzisă. Prin noțiunea de timp de noapte se înțelege perioada de timp cuprinsă între orele 22:00 și 06:00.

Odată dispusă și inițiată percheziția este obligatorie petrecerea acesteia?

În cadrul efectuării percheziției, după înmânarea actelor procesuale de dispunere a percheziției, organul ce efectuează percheziția propune persoanei predarea benevolă a obiectelor și documentele căutate. În caz de predare benevolă a obiectelor și documentelor căutate, acest fapt se menționează în procesul-verbal, iar persoana care efectuează percheziția se limitează la ridicarea acestora, fără a mai efectua alte măsuri de investigație.

În majoritatea cazurilor, datorită formulării largi a normei legale cu privire la obiectele sau documentele căutate (de exemplu, alte obiecte sau documente care ar putea avea importanță pentru cauza penală, ceea ce nu individualizează expres aceste obiecte sau documente), organul de urmărire penală abuzează de aceste prevederi legale și chiar în situația predării benevole a obiectelor căutate continuă efectuarea percheziției. În toate cazurile de refuz de a preda benevol obiectele și documentele căutate se trece nemijlocit la procedura percheziției.

Dacă persoana nu are cheile de la încăperile supuse percheziției sau refuză să le deschidă, se poate forța încuietoarea?

La efectuarea percheziției, persoana care o efectuează este în drept să deschidă forțat încăperile și depozitele încuiate dacă proprietarul refuză să le deschidă benevol, dar evitându-se deteriorarea nejustificată a bunurilor.

Se poate înregistra audio/video efectuarea percheziției?

Persoana la care se efectuează percheziția este în drept, după o informare a organului de urmărire penală, să înregistreze prin mijloace audio/video această acțiune. În caz de necesitate și organul de urmărire penală poate utiliza mijloace tehnice la efectuarea percheziției, ceea ce se va consemna în procesul-verbal de percheziție.

Poate fi restricționat dreptul la circulația liberă în timpul percheziției?

Persoana ce efectuează urmărirea penală poate să interzică persoanelor aflate în încăperea percheziționată sau care au intrat în această încăpere, să plece din acest loc sau să comunice între ele/cu alte persoane până la terminarea percheziției.

Cum se documentează petrecerea percheziției?

La efectuarea percheziției, persoana ce o efectuează, întocmește un proces-verbal în care se consemnează obligatoriu persoana care l-a întocmit, persoanele participante la percheziție, prezența apărătorului și datele de identificare a acestuia, locul și timpul efectuării percheziției, mențiuni cu privire la comunicarea drepturilor și obligațiilor participanților, rezultatele percheziției, mențiunile și obiecțiile participanților și semnăturile acestora.

În cazul în care s-au ridicat obiecte și documente, acestea se enumeră obligatoriu în procesul-verbal sau în lista acestora, ce este anexă la procesul-verbal, indicându-se exact numărul, măsura, cantitatea, elementele lor caracteristice și, pe cât e posibil, valoarea lor. Obiectele și documentele ridicate trebuie, pe cât e posibil și necesar, să fie împachetate și sigilate chiar la locul percheziției, ceea ce se consemnează în procesul-verbal. La finalizarea percheziției și întocmirea procesului-verbal, acesta se comunică participanților prin contrasemnarea acestuia. Copia certificată a procesului-verbal al percheziției se înmânează, contra semnătură, persoanelor la care au fost efectuată percheziția sau unui membru adult al familiei lor, iar în cazul absenței acestora – reprezentantului autorității executive a administrației publice locale. Totodată, este obligatoriu ca acestora să le fie explicat dreptul și modul de contestare a acestor acțiuni procesuale.

Concluzii

Percheziția este o acțiune procesuală invazivă, dar reglementată de normele legale. În cazul în care aceasta a fost dispusă prin acte procesuale valabile, emise ulterior pornirii urmăririi penale sau procesului contravențional, nu vă puteți opune acesteia.

Este important ca persoana la care se efectuează percheziția să-și cunoască drepturile, recomandabil fiind adresarea la un avocat pentru ai fi asigurată apărarea în cadrul acțiunii procesuale date și în cazul abuzurilor din partea persoanelor ce efectuează percheziția, înaintării obiecțiilor motivate și contestării acestora. Procedura percheziției în sine reprezintă o procedură stresantă.

Totodată, îndeplinind cerințele normelor în vigoare, percheziția este necesară pentru asigurarea ordinii publice într-o societate, dar și în lupta cu criminalitatea.