Arestul preventiv nu poate depăși 12 luni

Curtea Constituţională a decis că perioada ținerii în arest preventiv a unei persoane nu va putea depăși termenul total de 12 luni. Potrivit hotărârii Curţii Constituţionale, aplicarea acestei măsuri se va putea face doar de la pornirea urmării penale până la momentul pronunţării sentinţei de către instanţa de fond.

Totuşi, Curtea a declamat că efectele prezentei hotărâri nu se extind asupra persoanelor care se află în stare de arest în privinţa cărora există o sentinţă de condamnare, iar cauza se examinează în instanţele de apel. Astfel, detenţia în baza sentinţei de condamnare, chiar dacă aceasta nu a devenit executorie, este legală.

Curtea a stabilit că termenul inițial de aplicare a arestului preventiv nu poate depăși 30 de zile, iar fiecare prelungire a duratei arestării preventive se face, de asemenea, pe o perioadă de până la 30 de zile. Astfel, normele din legea procesual-penală, care prevăd posibilitatea prelungirii arestului preventiv pentru o perioadă de până la 90 de zile, la etapa judecării cauzei, au fost declarate neconstituţionale.

De asemenea, prin prezenta hotărâre, Curtea a clarificat ce include termenul arestului preventiv. Astfel, s-a stabilit că în perioada arestului se cuprinde perioada în care persoana a fost reţinută şi s-a aflat în arest preventiv, a fost sub arest la domiciliu sau s-a aflat în instituţia medicală la decizia instanţei de judecată pentru expertiză în condiţii de staţionar, precum şi la tratament în urma aplicării în privinţa ei a măsurilor de constrângere cu caracter medical.

O altă clarificare esenţială a Curţii este cea a momentului de la care începe să curgă termenul arestului preventiv, adică de la momentul reţinerii sau, în cazul în care persoana nu a fost reţinută, de la momentul punerii efective în aplicare a mandatului de arest.